Acest articol face referire la limbajul antisemit în contextul cercetărilor efectuate pentru proiectul DE-BIAS. Continuați **să citiți sau**accesați pagina de pornire Europeana Pro****_._
Identificarea termenilor antisemiți
Proiectul DE-BIAS își propune să promoveze o abordare mai incluzivă și mai respectuoasă a descrierii colecțiilor digitale și a povestirilor și istoriilor comunităților minorizate. Proiectul acoperă mai multe aspecte sensibile, inclusiv cele legate de limbajul antisemit din metadatele Europeana.
Ca parte a dezvoltării unui instrument de detectare a acestui limbaj în metadatele instituțiilor de patrimoniu cultural, partenerii proiectului DE-BIAS au colectat și analizat o listă de termeni problematici legați de evreime. Termenii au fost colectați utilizând o „abordare ascendentă”. Am folosit cuvinte precum „evreu”, „evreu”, „evreu”, „israelian”, „israelian” și „ebraic” ca termeni de căutare în Europeana.eu pentru a găsi înregistrări relevante, urmând metodologia studiilor noastre anterioare (Kizhner et al. 2022, 2023, Zhitomirsky-Geffet și Kizhner 2024). Metadatele pentru aceste înregistrări conțineau fie clișee antisemite, cum ar fi „Jew Bill”, fie o combinație de trimiteri la cunoștințele anterioare ale cititorilor și o imagine cu o caricatură reprezentând un evreu.
Interpretarea unor astfel de clișee, combinații de cuvinte sau satire necesită cercetări suplimentare pentru a înțelege contextele istorice relevante pentru temporalități și societăți specifice. Primul grup de cuvinte pe care l-am identificat sunt termeni care denotă evenimente antisemite, mituri și legende sau cuvinte legate de aceste mituri și care reprezintă o parte importantă a unor astfel de povești. Acestea sunt cuvinte precum „Blood Libel”care se referă la un mit antisemit originar din Europa medievală. Acestea sunt cuvinte sau combinații de cuvinte cu consecințe importante care duc la persecuție, la evenimente auto da fe (procese) în Spania sau Portugalia sau la evenimentele Shoah din secolul al XX-lea.
Al doilea grup de termeni este legat de drepturile politice și percepția evreimii în Marea Britanie în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Aceștia sunt termeni precum „Jew Bill” (care se referă la Legea privind naturalizarea evreilor din 1753) și „Moses Gordon or Wandering Jew” care se referă la convertirea lordului George Gordon la iudaism în 1787. Aceste cuvinte sunt aproape de percepția evreilor în viața economică și viața de stradă. Astfel de percepții sunt legate de cuvinte, cum ar fi „cămătarevreu”; bancher, „broker evreu” sau, poate, chiar „melodii ebraice”, o utilizare a parodiei aplicate unei imagini stradale a unui evreu. Acești termeni sunt de obicei înconjurați de contexte textuale antisemite sau reprezentări vizuale stereotipe antisemite.
Provocări și complexități în semantică
Analiza noastră a arătat că, pe lângă exemplele simple de limbaj problematic, există și combinații de cuvinte mai nuanțate care utilizează stereotipuri sau clișee antisemite într-un mod mai puțin simplu. Atunci când astfel de cuvinte sunt luate în considerare în alte contexte, ele își pot pierde sensul antisemit, creând provocări în timp ce lucrează cu semantica cuvintelor sau a combinațiilor de cuvinte.
De exemplu, contextele biblice ale Vechiului Testament nu leagă menționarea evreilor de antisemitism, în timp ce miturile sau legendele medievale din Europa își asumă adesea răutatea evreilor. Astfel de termeni utilizați în mai multe contexte nu pot fi marcați, utilizând metode automate sau algoritmice. Pe de altă parte, reprezentările vizuale ale evreilor, în special ale femeilor tinere, pot deveni romantic exotice sau orientale, urmând moda secolului al XIX-lea, chiar și în contexte biblice.
Un alt grup de termeni mai puțin simpli sunt titlurile precum „Unportret al unui (vechi) evreu”, în care reprezentările vizuale pot varia de la reprezentări stereotipe ale unui bărbat cu barbă, nas încrețit și pălărie la o reprezentare a unei personalități orientale exotice până la portretele lui Rembrandt, care includ o varietate de semnificații profunde și diverse. Dacă „exoticismele” legate de portretele evreiești se pot referi la diferite semantice cu o semnificație a „celuilalt”, cum ar fi „străin”, „oriental”, „dur” sau „primitiv”, pot exista portrete care implică alte interpretări, care nu sunt neapărat stereotipice sau antisemite.
Green’s Dictionary of Slang (2010) informs us that, ‘in slang, reflecting centuries of Christian teaching, the Jew is grasping, avaricious, wealthy, untrustworthy, deceitful and mean (as well as circumcised and abstaining from pork). Astfel, practic toate combinațiile cu evrei/evrei__sunt derogatorii și se joacă cu aceste stereotipuri”. Cu toate acestea, nu toate contextele care utilizează termenul „evreu” în combinație cu alte cuvinte sunt în mod necesar părtinitoare. Se pare că, în cultura populară din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea din Marea Britanie, într-adevăr, astfel de combinații de cuvinte precum „evreu Bill” sau „intermediar evreu” sunt aproape întotdeauna predispuse la prejudecăți, în timp ce, în alte contexte, cum ar fi descrierile textelor sau imaginilor biblice, „evreu” și „evreu” nu sunt legate de contexte peiorative.
Abordarea complexităților
Este important să se recunoască aceste provocări, deoarece, în proiecte precum DE-BIAS, utilizarea instrumentelor automate este limitată la marcarea cuvintelor unice sau a combinațiilor de cuvinte. Atunci când se lucrează cu analiza textului, este posibil ca algoritmul să nu aibă puterea de a detecta o reprezentare părtinitoare a unui bărbat cu barbă, cu nasul în cârlig și cu un aspect rău intenționat, combinată cu cuvântul „evreu” în titlu sau în descriere.
Dezvoltarea de tehnici pentru a face față cazurilor ambigue în care reprezentările vizuale sunt combinate cu caracteristici textuale depășește domeniul de aplicare al proiectului DE-BIAS. Cu toate acestea, ele pot fi considerate măsuri suplimentare și pot deveni obiectivul unui proiect de monitorizare dezvoltat de cercetători care lucrează în domeniul științelor umaniste digitale sau în instituții culturale majore. În acest sens, profesioniștii și cercetătorii din domeniul patrimoniului cultural pot contribui la cunoașterea contextelor culturale și pot îmbunătăți înțelegerea publicului larg.
Rezultatele acestei cercetări pot adăuga, de asemenea, mai multe date la indexarea și metadatele utilizate în științele umaniste pentru analiza colecțiilor de patrimoniu cultural ca date. Dificultățile unei astfel de analize pot include un număr mic de imagini cu reprezentări părtinitoare care pot fi utilizate pentru a antrena modele de viziune pe calculator și subiectivitatea definirii reprezentării „malițioase” sau „excoticizate” a unui evreu.
Aflați mai multe
Pentru mai multe informații privind analiza multimodală și viziunea computerizată utilizate pentru analiza datelor culturale, cititorii interesați pot consulta lucrările conferințelor privind științele umaniste digitale organizate de Asociația Organizațiilor de Științe Umaniste Digitale sau ale revistelor evaluate inter pares legate de domeniul științelor umaniste digitale.
De asemenea, puteți afla mai multe despre proiectul DE-BIAS.