Despre raport
Unul dintre obiectivele proiectului inDICEs este de a înțelege modul în care se creează valoare prin utilizarea resurselor patrimoniului digital. Știind mai multe despre această valoare ne va ajuta să pledăm pentru politici care sprijină dezvoltarea de servicii, inițiative și produse noi sau îmbunătățite care creează un impact și mai mare prin valoarea lor culturală, socială și economică adăugată.
În acest sens, elaborăm recomandări de politică, orientări, modalități și alte instrumente pentru a sprijini schimbările sistemice care consolidează potențialul instituțiilor de patrimoniu cultural. Am lucrat recent la o analiză politică a lanțurilor valorice pentru instituțiile de patrimoniu cultural în cadrul pieței unice digitale.
Pentru raport, am dorit să luăm în considerare rolul și responsabilitățile sociale și economice în schimbare ale instituțiilor de patrimoniu cultural, precum și impactul pandemiei de COVID-19. Am decis să analizăm sectorul patrimoniului cultural în contextul impactului pe care îl are asupra altor sectoare. Raportul s-a bazat pe analiza studiilor de caz privind (re)utilizarea patrimoniului cultural digital pentru a încuraja înțelegerea modelelor de afaceri actuale de interacțiune între instituțiile de patrimoniu cultural și industriile creative și a modului în care astfel de modele pot consolida accesul la cultură și la identitatea europeană. Puteți consulta foaia noastră de calcul deschisă cu studiile de caz colectate și puteți contribui la aceasta!
Constatări și recomandări
Am elaborat o serie de recomandări care pot ajuta instituțiile de patrimoniu cultural să ia decizii strategice pentru a-și spori contribuțiile pozitive la industriile creative și pentru a consolida accesul la cultură. Mai jos puteți citi punctele-cheie din rezumatul raportului (p.15-19) și îl puteți accesa integral!
Abordarea axată pe calitate în sectorul patrimoniului cultural
Digitalizarea patrimoniului cultural rămâne o problemă semnificativă pentru întregul sector al patrimoniului cultural. Este esențial ca, odată cu creșterea volumului patrimoniului digitalizat, instituțiile de patrimoniu cultural să devină, de asemenea, mai vigilente cu privire la calitatea conținutului digitalizat și a drepturilor de autor aferente.
Există o cerere tot mai mare din partea diferitelor părți interesate (inclusiv educatori, cercetători, sectorul cultural și creativ, IT) pentru metadate bogate și articole digitale de înaltă calitate, care să permită utilizarea și reutilizarea acestora atât în contextul patrimoniului cultural, cât și în alte sectoare.
Muzeele ca facilitatori și promotori ai reutilizării pieței
Cercetările noastre au arătat că muzeele sunt actorii cei mai activi (dacă nu chiar dominanți) în executarea proiectelor de reutilizare. Cu toate acestea, ele pot fi reticente în a colabora cu alte sectoare.
Sugerăm dezvoltarea unor sisteme de „reacordare” care să utilizeze experiența și expertiza muzeelor pentru a încuraja și a sprijini reutilizarea în afara contextului instituțional. Aceasta ar însemna, de exemplu, că muzeele și alte instituții de patrimoniu cultural sunt operatori de cereri de propuneri deschise care vizează (în cea mai mare parte, dar nu exclusiv) întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectoarele creative.
Promovarea reutilizării colaborative a patrimoniului cultural digital
Pe lângă promovarea reutilizării resurselor culturale digitale (atât a conținutului, cât și a datelor) printre alte sectoare, este, de asemenea, esențial să se promoveze și să se încurajeze colaborarea transsectorială privind reutilizarea patrimoniului cultural digital.
În loc să se desfășoare proiecte digitale în modelul în care o instituție angajează un contractant (cum ar fi un dezvoltator de software), ar fi benefic să se încurajeze o abordare mai colaborativă în cazul în care proiectele sunt dezvoltate în parteneriate și mai strânse. Inițiative precum laboratoarele colaborative, hackatoanele și proiectele de incubare ar putea fi o modalitate de a stimula astfel de colaborări.
Transformarea digitală cu ajutorul patrimoniului cultural digital
Dezbaterile de orientare în curs privind strategia europeană privind datele și aspectele conexe ale guvernanței datelor trebuie să includă patrimoniul digital, considerat un tip specific de date.
Ca parte a strategiei europene privind datele, este necesar un spațiu al datelor privind patrimoniul digital pentru a sprijini pe deplin dezvoltarea unor practici moderne de acces, partajare și utilizare a datelor în sectorul patrimoniului cultural, în alte sectoare publice (cum ar fi educația sau cercetarea) și în sectoarele creative și culturale (atât publice, cât și comerciale).
Platforme comune și instrumente inovatoare pentru a ajunge mai rapid la public
Deși multe instituții din întreaga Europă investesc timp și efort pentru a-și aduce colecțiile online, acest lucru nu merge întotdeauna mână în mână cu sensibilizarea publicului cu privire la ceea ce este de fapt oferit online și la modul în care poate fi utilizat.
Deși agregatorii există de ceva timp, multe instituții încă își publică colecțiile utilizând exclusiv (sau în principal) propriile site-uri web/platforme, ceea ce înseamnă că nu profită încă de oportunitatea de a-și aduce conținutul la un public mult mai larg. Acest lucru subliniază importanța unor platforme precum Europeana, care oferă publicului mondial un instrument ușor de utilizat pentru a răsfoi colecțiile de patrimoniu ale Europei, pentru a descoperi noi instituții și pentru a reutiliza conținutul acestora.
Patrimoniul cultural digital are valoare educațională
Educația la distanță în timpul pandemiei a creat oportunități pentru o utilizare mult mai mare a resurselor digitale, inclusiv a patrimoniului cultural. Într-un studiu realizat de Centrum Cyfrowe în septembrie 2020 în Polonia, 35 % dintre profesori au declarat că, în timp ce predau de la distanță, au utilizat resurse de la instituții de patrimoniu cultural – ceea ce le face una dintre primele cinci cele mai utilizate surse de conținut educațional.
Acest lucru necesită programe dedicate care să sprijine reutilizarea colecțiilor de patrimoniu cultural de către cadrele didactice, sistemele și instituțiile de învățământ sau întreprinderile nou-înființate din domeniul educației.
Continuați să citiți un rezumat al raportului sau descărcați documentul complet.