Spațiul de date care sprijină proiectul DE-BIAS urmărește să promoveze o abordare mai incluzivă și mai respectuoasă a descrierii colecțiilor digitale și a povestirilor și istoriilor comunităților minorizate. Proiectul a început în ianuarie 2023 și, pe parcursul a doi ani, va dezvolta un instrument online pentru a detecta automat termenii problematici din metadatele privind patrimoniul cultural și pentru a furniza informații cu privire la contextul lor problematic. Pe măsură ce proiectul începe să desfășoare această activitate, considerăm că este important să subliniem modul în care proiectul înțelege cuvintele, conceptele și chiar motto-urile pe care le folosim în călătoria noastră către progres.
„Nimic despre noi fără noi”
„Nimic despre noi fără noi” este un motto despre care se spune că își are originea în politica europeană timpurie (care datează încă din secolul al XVI-lea) și a fost invocat pentru prima dată de mișcarea sud-africană pentru drepturile persoanelor cu handicap în anii 1990. Acesta este utilizat pentru a comunica ideea că nicio politică nu ar trebui să fie decisă de niciun reprezentant fără participarea deplină și directă a membrilor grupului (grupurilor) afectat(e) de politica respectivă. Cuvintele afirmă cu fermitate rolul esențial al participării; recunosc importanța luării de măsuri pentru a integra în mod semnificativ reprezentarea comunității și ne determină să reflectăm asupra ideii că serviciile și politicile ar trebui să implice membrii grupurilor și comunităților afectate de această politică.
În sectorul cultural, implicarea comunității - lucru pe care îl considerăm central pentru proiectul DE-BIAS - este în general înțeleasă ca o orientare centrată pe comunitate, bazată pe dialog. Scopul său este de a permite membrilor comunității să înțeleagă mai bine subiectele și contextele și, prin urmare, să faciliteze relații mai puternice și participarea în rândul sectorului cultural și al comunităților minorizate.
Dar cum rămâne cu legătura dintre aceste idei și cea a dezvoltării publicului, un alt concept central pentru politicile culturale europene? Pentru Comisia Europeană, dezvoltarea publicului este definită ca un proces strategic, dinamic și interactiv de a face cultura accesibilă pe scară largă. Scopul său este de a implica persoanele și comunitățile în a experimenta, a se bucura, a participa și a evalua artele prin diverse mijloace disponibile astăzi pentru operatorii culturali.
Definiția este destul de largă și se aliniază cu cea a implicării comunității: se referă la acces, participare și reprezentare, a căror lipsă reprezintă principalele obstacole care împiedică oamenii să participe la viața culturală. Cu toate acestea, termenul „audiență” ar putea implica o atitudine pasivă, iar termenul „dezvoltare” reamintește ideea organizațiilor culturale ca dezvoltatori de vizitatori sau spectatori, cu o abordare paternalistă și descendentă, construind o ierarhie pe care am dori să o vedem desființată în curând.
Parteneriate și co-creare
Strategia asociată proceselor de dezvoltare a publicului menționate mai sus indică o schimbare sistemică și organizațională care determină instituțiile culturale să plaseze publicul – sau, mai bine spus, oamenii – în centrul acțiunilor lor. Acest lucru se poate face prin diferite mijloace. Dezvoltarea de parteneriate semnificative este cu siguranță una dintre ele. Parteneriatele înseamnă crearea de rețele, crearea de relații puternice cu diferite părți interesate din societate și contactarea diferitelor grupuri de persoane sau comunități prin intermediul mediatorilor, al căror rol este esențial pentru construirea încrederii și evitarea prejudecăților încă de la început.
Co-creația este alta. Procesele co-creative implică participarea activă nu numai la activități, ci și la procesele decizionale; acest lucru înseamnă partajarea puterii și, deși aceasta ar putea fi o nouă abordare pentru unele instituții culturale, este important să se înțeleagă modul în care comunitățile evoluează și modul în care evoluția lor poate fi corelată (și susținută!) de instituțiile din jurul lor.
Conceptele de parteneriat și co-creare implică alegeri destul de radicale pentru instituțiile culturale și ambele sunt înrădăcinate în ideea unei schimbări organizaționale profunde și a unei revoluții în ceea ce privește responsabilitatea lor socială, economică și culturală.
Aflați mai multe
Rezultatul final al ambelor concepte-acțiuni transformate este de a crea capital social și rețele relaționale mai puternice în cadrul societății. Acesta este motivul pentru care am convenit să dezvoltăm proiectul DE-BIAS în jurul unui nucleu puternic: colaborarea cu comunitățile, menită să promoveze o abordare mai incluzivă și mai respectuoasă a descrierii colecțiilor digitale ale instituțiilor de patrimoniu cultural. Numai acest tip de colaborare poate duce la o înțelegere aprofundată a patrimoniului și, prin urmare, la o experiență mai plăcută, mai reală și mai respectuoasă pentru cei care se angajează în ea.
Puteți afla mai multe despre proiectul DE-BIAS pe pagina proiectului și puteți urmări hashtagul #DeBias pe platformele de comunicare socială pentru a fi la curent cu activitățile noastre viitoare.